ENERGIA VIDULUI

  Peste multe generatii de acum incolo, dispozitivele noastre vor functiona cu energie ce poate fi obtinuta in orice punct din Univers. Este o chestiune de timp pana cand omul va ajunge sa-si branseze dispozitivele la aceasta sursa de energie inepuizabila si reala a naturii." - Nicolae Tesla.


Ceea ce este necunoscut publicului larg si majoritatii institutiilor stiintifice oficiale(scoli, facultati, etc.) este ca in spatiul ce ne inconjoara, si dincolo de el, se afla  un camp de energie pe care Nicolae Tesla l-a numit "ether", cum de altfel au facut multi altii inaintea lui. Tesla a fost unul dintre primii inventatori care a construit aparate  capabile sa acceseze aceasta energie.

"Energia rotitoare, turbionara din Univers, poate fi captata de omenire. Noi ne rotim in spatiul imens cu o viteza inimaginabila; totul in jurul nostru se misca, se roteste, totul este impregnat de energie...Trebuie sa existe o modalitate de a accesa aceasta energie si a o folosi. Apoi cu lumina(particule fotonice) obtinuta din mediu, cu energia obtinuta din aceasta, cu fiecare forma de energie obtinuta fara efort, din sursa inepuizabila a Universului, umanitatea va avansa cu pasi gigantici. Simpla contemplare a acestor magnifice posibilitati, ne expansioneaza mintile, ne intareste sperantele si ne umple inimile cu o suprema incantare" - Nicolae Tesla - referiri la energia vidului in 1891.

Existenta acestui camp de energie inepuizabil a fost demonstrata, de la Tesla incoace, de nenumarate experimente stiintifice moderne. Energia punctului zero este manifestata la nivel grosier, prin ceea ce numim materie; este starea cea mai densa pe care aceasta energie o poate lua... Energia punctului zero este un alt termen pentru a defini energia vidului sau etherul cum il numea Tesla. Existenta energiei vidului a fost dovedita in nenumarate randuri prin efectul Casimir. Acest fenomen a fost prevazut pentru prima data de catre Hendrick Casimir in 1948. El a prezis faptul ca doua placi conductoare, situate intr-un mediu vidat la o foarte mica distanta una de alta, sunt  impinse una spre cealalta de catre o forta misterioasa. Aceasta forta apare din cauza fluctuatiilor Punctului zero, fluctuatii care se manifesta ca urmare a particulelor virtuale ce apar si dispar in si din  manifestare.

Datorita acestei fluctuatii a punctului zero, particulele virtuale cu un spectru larg de lungimi de unda actioneaza asupra placilor de care vorbeam mai sus. Aceste unde in mod normal au tendinta sa se manifeste uniform asupra placilor dar din cauza ca placile sunt foarte apropiate, undele cu lungime de unda mai mare nu se pot manifesta intre placi si prin urmare va exista o presiune mai mare in exteriorul placilor decat intre ele, acestea din urma avand tendinta sa se apropie.

Imaginea de mai jos, pune in evidenta, grafic, acest fenomen:

Un alt om de stiinta contemporan care a pus in evidenta existenta energiei vidului, este Dr. Harold Puthoff fiind si unul dintre primii care a masurat aceasta energie. Acest lucru a fost facut la zero grade Kelvin sau zero absolut echivalenta cu -273 grade Celsius adica cea mai scazuta temperatura posibila inregistrata de oamenii de stiinta in spatiul cosmic. Conform fizicii Newtoniene, la aceasta temperature scazuta orice miscare la nivel molecular si atomic ar trebui sa inceteze si orice manifestare energetica ar trebui sa nu mai existe. Contrar asteptariilor sale, dr.Puthoff a descoperit ca spatiul cosmic este foarte activ energetic, comparandu-l cu un cazan care fierbe, mai tarziu acestui fenomen dandui-se denumirea de ZPE sau zero point energy(energia punctului zero). Prin urmare dr.Puthoff a dovedit faptul ca ceea ce noi numim vacuum sau vid, nu e vid deloc ci este mai degraba un plin ca sa zicem asa...

In electrodinamica cuantica, imensitatea energetica  care este fundalul manifestarii energiei cuantice este acum utilizata pentru a explica principiul neclar descoperit de fizica cuantica, si anume comportamentul impredictibil al particulelor subatomice. Agitatia particulelor subatomice, se presupune  a fi cauzata de zona punctului zero. Aparent, fara  a urma vreo regula anume, fotonii virtuali se misca intre lumea materiala si acest punct zero, inainte si inapoi. In momentul interactiunii cu lumea materiala, acesti fotoni sunt absorbiti de particulele subatomice din lumea materiala, care vor ajunge in acest fel, intr-o stare de energizare puternica. Dupa nanosecunde, energia este eliberata din nou din punctul zero prin intermediul unui alt foton virtual care interactioneaza cu particulele subatomice materiale iar mai apoi, se intoarce in zona punctului zero.

Denumirea de foton virtual, deriva din faptul ca aceste particule apar si dispar din si inapoia zonei punctului zero, neramanand in lumea materiala; ei sunt doar intermediari, facand un transfer de energie din punctul zero in lumea fizica. S-a constatat ca nu numai fotonii virtuali apar in lumea fizica  ci o data cu ei si alte particule elementare care par sa vina  de nicaieri. Toate aceste particule apar in lumea fizica pentru citeva miimi sau milionimi de secunda, apoi dispar inapoi in punctul zero... Toate aceste particule misterioase sunt denumite particule virtuale deoarece nu au stabilitatea materiala necesara pentru a face parte din realitatea fizica... Punctul zero este asadar, o spuma cuantica de particule virtuale si fotoni. Prin urmare Universul nu este in stare de repaus nici macar in zonele libere, goale, unde materia lipseste. Chiar si intr-o incapere unde e intuneric bezna si unde nu poate patrunde nici un firicel de lumina din afara, oamenii de stiinta pot identifica prezenta fotoniilor virtuali.

Existenta punctului zero este cunoscuta de comunitatea stiintifica de multa vreme, dar majoritatea oameniilor de stiinta au ignorat relevanta acestuia. Ei au eliminat din calculele lor existenta acestui punct zero, deoarece era incomod sa il ia in calcul considerind efectul acestuia ca fiind insignifiant... Oricum, un numar din ce in ce mai mare de oameni de stiinta incep sa ia in seama  foarte serios energia punctului zero printre ei aflandu-se profesori de marca care incep sa aiba o pozitie total diferita fata de realitatea inconjuratoare. Teoriile si descopririle lor stiintifice sunt controversate in lumea stiintifica oficiala care se cramponeaza de vechile paradigme  conform carora existenta lumii noastre poate fi explicata pe deplin prin modelul mecanicist al Universului.

Un  ocean de energie

John Wheeler si Richard Feynaman de la Universitatea Princeton au estimat energia punctului zero pentru prima data. Ei au calculat ca o "cana" din energia punctului zero ar fi suficienta pentru a aduce in stare de fierbere toate oceanele lumii!!! Echivalenta in materie, daca am folosi faimoasa ecuatie a lui Einstein:

E=mc² ar fi  10 ⁹⁴ gram/cm³  !!!

Prin urmare un centimetru cub de energie a punctului zero contine echivalentul in materie a mai mult decit intreaga masa a Universului!!! Contrar a ceea ce noi cunoastem a fi materie, aceasta nu este altceva decat o forma  difuza  de manifestare a energiei, 9,99999 % din ceea ce noi numim materie nefiind altceva decat...spatiu!

Cum de este posibil sa traim intr-o mare de energie si sa nu ne dam seama de existenta ei? Suntem ca niste pesti scufundati in apa care nu sesizeaza mediul in care ei se afla. O conferiinta deosebit de instructiva si interesanta, in mai multe parti, poate fi vazuta aici

si este tinuta de Nassim Haramein, ce si-a petrecut intreaga viata cercetand in domeniile fizicii incepand cu teoriile cuantice pana la ecuatiile relativiste si cosmologie, si care va va conduce printr-o discutie fascinanta dirijata spre o intelegere laica a naturii fundamentale a Universului si a Creatiei, ce include gauri negre, forte gravitationale, dimensiuni, si chiar structura spatiului in sine - toate reprezentand partile componente ale Teoriei unificate a campului acum terminata. Prezentarea nu se termina doar cu introducerea in teoria sa, ci include descrierea drumului sau ce i-a determinat aceste perspective, ce se tes intre textele si monumentele civilizatiilor antice, biologie, chimie si rolul primordial al Constiintei - toate contribuind la imbogatirea credibilitatii teoriei sale. Conferinta este tinuta in vara anului 2004 la libraria de metafizica din Rogue Valley, Oregon, SUA.

Accesarea energiei punctului zero

Odata ce lumea a aflat de existenta punctului zero, o noua generatie de "cautatori de comori" a luat nastere. Multi inventatori cauta sa descopere metode cat mai eficiente de accesare a acestei energii deoarece ea este gratuita si nu tebuie sa platesti pentru ea. Odata ce ai invatat sa o accesezi, poti sa beneficiezi din abundenta de ea intrucat aceasta energie se afla in cantitate nelimitata in Univers... Imaginati-va ca televizorul dvs. si alte aparate electrice din gospodarie ar functiona cu aceasta energie, nemaifiind necesar sa introduceti cablul in priza si sa folositi curentul  electric de la compania de electricitate. Va imaginati ce ar insemna asta? Adio petrol... Intr-o lume dependenta de petrol, multor oameni influenti cu afaceri in domeniul petrolului nu  le-ar placea sa isi piarda averea si puterea... Acesta este unul din motivele pentru care tehnologiile cu privire la energia vidului(si altele de acest fel) descoperite de-a lungul timpului, au fost impiedicate sa apara pe scara larga...

Unul din inventatorii conemporani care a reusit sa puna la punct un dispozitiv care sa acceseze energia vidului este Thomas Bearden , fizician, fost locotenent colonel in armata SUA. Denumirea acestui dispozitiv este Motionless Electromagnetic Generator (MEG). Dispozitivul respectiv produce de 100 de ori mai multa energie decat consuma, nefiind in contradictie cu legea conservarii energiei din termodinamica deoarece energia produsa in plus este extrasa din punctul zero sau ether.

Un alt cercetator, Jean Louis Naudin, care a verificat teoria ce sta la baza functionarii acestui dispozitiv, construindu-l, confirma acest lucru si anume ca MEG este supraunitar ca randament(produce mai multa energie decat consuma). Bearden a aprofundat conceptele lui James Clerck Maxwell, parintele electrodinamicii clasice, descoperind ca acestea au fost gresit intelese, interpretate si simplificate de catre fizicienii Lorentz si Oliver Heaviside, pentru o mai usoara intelegere. Bearden a observat ca anumite ecuatii din teoria lui Maxwell care faceau referire intr-o forma sau alta la energia vidului, au fost trecute cu vederea si prin urmare, s-a omis si posibilitatea accesarii si folosirii acestei energii. Bearden era bine documentat in legatura cu aceste ecuatii avand in vedere ca insusi fizicianul Max Plank parintele fizicii cuantice, a confirmat validitatea ecuatiilor lui Maxwell, sugerand ca acestea ar trebui luate in serios.

In termeni comuni, dispozitivul MEG, este de fapt un dipol, fiind alcatuit din doua placi incarcate cu energie. Bearden explica faptul ca vidul creeaza un flux de fotoni virtuali incarcati cu energie electromagnetica care sustine potentialul electric al dipolului. Potentialul dipolului constituie un element de echilibru intre momentul de incarcare si descarcare de energie a fotonilor care apar si apoi dispar din planul material(fotonii descarca energia pe care o contin in aparat, apoi se intorc in punctul zero). Prin urmare un camp electrostatic nu este static deloc; el pare astfel, precum o cadere de apa vazuta la distanta ce ne apare ca un zid nemiscat; daca il privim indeaproape, vom vedea ca acest zid alcatuit din milioane, miliarde de particule este in continua miscare...

Secretul dispozitivului MEG este sa NU descarcam dipolul incarcat de fotonii virtuali in acelasi circuit, ci sa descarcam energia colectata intr-un circuit secundar(baterie, consummator, etc) pentru a mentine diferenta de potential dintre vid si colectorul MEG astfel incat vidul, in tendinta lui de a echilibra sistemul, sa il incarce din nou cu energie... In acest mod, energia vidului poate fi colectata si descarcata in consumatori. Din cate spunea Thomas Bearden, toate sistemele noastre de producere a energiei electrice, dinamuri, hidrocentrale, termocentrale, etc., au o problema comuna. Cand curentul electric este trimis inapoi spre sursa, fenomenul de dipol este "ucis". Prin urmare, noi oamenii, cu aceste sisteme clasice de producere a energiei pe de o parte accesam in mod inconstient energia vidului, captam energia din vid, iar apoi, cea mai mare parte a ei o aruncam inapoi nefolosita, inhiband manifestarea fenomenului de dipol care creaza diferenta de potential intre vacuum si lumea fizica. Se pare ca toata energia consumata de noi pentru a produce curent este de fapt energie consumata pentru a produce efectul de dipole iar energia pe care noi o platim, este GRATUITA si provine din rezervorul nelimitat al vacumului. Inca o data; producatorii de energie electrica creaza fenomenul de dipol, intr-un mod foarte pagubos si ineficient pentru intreaga umanitate, iar noi platim din buzunarele noastre  acest lucru!

Iata cum explica Thomas Bearden in cartea sa The final secret of free energy, acest lucru: "Imaginati-va o moara de apa cu o trapa de admisie a apei, in susul raului. In momentul in care trapa este deschisa, apa trece prin paletele morii, o pune in miscare si mai apoi se revarsa mai departe in aval de moara. Acum care nebun ar monta la moara  un scripete cu franghie legata de trapa, astfel incat in momentul in care moara se invarte, o parte din forta de rotatie ar fi folosita pentru a inchide trapa de admisie a apei? Daca cineva ar face chestia asta, cand trapa ar fi deschisa, moara se va roti pana cand trapa se va inchide, oprind astfel curgerea apei. Prin urmare va trebui sa cheltuie energie din nou si din nou pentru a redeschide trapa...Nici un inginer care se respecta nu ar face un asemenea lucru nesabuit, insa tocmai acest lucru sunt invatati sa faca specialistii, fizicienii si oamenii de stiinta din domeniul electric! Prin urmare noi nu avem nici ingineri nici specialisti in domeniul energetic. Ei ar putea fi denumiti mai degraba specialisti si ingineri in domeniul puterii electrice. Noi toti nu suntem altceva decat niste "ucigasi ai sursei de energie". In aceasta carte vom incerca sa rectificam "una din cele mai remarcabile si inexplicabile aberatii ale lumii stiintifice, care s-a inregistrat vreodata in istorie" cum spunea Tesla facand referire la electromagnetica clasica. Ca niste adevarati specialisti in domeniul energetic ar trebui sa cheltuim o singura data deschiderea sursei, iar mai apoi sa accesam energia din aceasta sursa, nelimitat."

Tom Bearden a mai facut, de asemenea, o importanta descoperire cu privire la noul tip de energie electromagnetica. Conform spuselor lui, cele 4 ecuatii ale lui Maxwell, folosite azi in domeniul electric de catre ingineri, sunt versiuni simplificate ale ecuatiilor lui Maxwell, fiind lasate in ecuatii doar partea vectoriala a acestora, partea scalara  ce continea numerele complexe fiind scoasa de catre Oliver Heaviside, asa cum am mai mentionat... Iata de ce stiinta actuala cunoaste doar clasicele unde electromagnetice transversale. In undele transversale, campul magnetic si electric al undelor electromagnetice transversale  oscileaza transversal pe directia de propagare a undei. Bearden spune ca eliminind partea scalara din ecuatiile lui Maxwell pierdem din vedere faptul ca undele se pot propaga si longitudinal, cu viteze superluminice. Undele longitudinale sunt asemanatoare undelor sonore, osciland in acelasi sens cu directia de propagare.

Conform celor sustinute de Thomas Bearden, undele longitudinale continute de undele electromagnetice sunt fundamentale, ele existand in toate campurile electromagnetice, indiferent de forma pe care ele o au... Componenta scalara a undei electromagnetice poate fi creata din doua unde: o unda si o asa zisa antiunda corespunzatoare undei respective. Cele doua unde isi vor anula reciproc campul electric si magnetic cand sunt in concordanta de faza spatial dar defazate temporal, la 180  grade. Rezultatul este o unda scalara cu proprietati electromagnetice. Aceasta unda se deplaseaza in domeniul timpului spre deosebire de cea transversala care se deplaseaza in domeniul spatiului(cele trei dimensiuni in lumea fizica). Conform celor spuse de Bearden, trebuie sa ne gandim la timp ca la o forma comprimata de energie la fel cum este materia.

Va mai amintiti faimoasa formula a lui Einsten in care spunea ca Energia este egala cu masa inmultita cu viteza luminii la patrat? Aceeasi cantitate abundenta de energie poate fi gasita in domeniul timpului cand undele scalare sunt transformate in unde transversale. Acest fenomen de transformare al energiei electromagnetice  scalare in energie electromagnetica  transversala se numeste interferometrie scalara si se obtine prin suprapunerea, interferarea a doua unde electromagnetice scalare care prin interferenta se anuleaza reciproc, dand nastere la undele electromagnetice transversale. Prin urmare, undele transversale se obtin prin interferenta a doua unde longitudinale iar cele longitudinale se obtin prin interferenta a doua unde transversale...

Fluxul de fotoni virtuali care apar intre dipolul unui aparat si vacuum, formeaza  chiar aceste unde scalare. Ele au proprietati diferite fata de undele transversale, putand strabate distante mari fara pierderi de energie si cu viteze superluminice. Cand undele scalare sunt create de un dipol cum ar fi o baterie, generator sau magnet permanent cu doi poli, polaritatea incarcaturii creeaza un cordon energetic intre dipol si vacuum. Orice dipol din Univers, incepand de la atom cu sarcinile lui pozitive si negative, Pamant si Soare cu campurile lor electromagnetice specifice si toate celelalte corpuri ceresti din Univers, emana unde scalare, practic undele scalare fiind pretutindeni umpland spatiul cosmic si facand din el un plenum de energie a punctului zero.

Nicolae Tesla a fost primul care a descoperit undele scalare. El a facut numeroase experimente, reusind sa produca aceste unde cu ajutorul unor bobine si apoi sa le trimita la distante mari, fara pierderi de energie. Rusii au reusit si ei la randul lor sa puna in evidenta aceste unde, dandu-le denumirea de unde de torsiune. Tomas Bearden, fiind de profesie militar(printre altele) este convins ca Rusia a folosit unele tehnologii si principii descoperite de Tesla, pentru a construi arme bazate pe undele scalare, foarte puternice in comparatie cu armele clasice, fiind chiar utilizate in perioada Razboiului Rece intr-o forma atenuata, pentru a genera  tornade, cutremure, uragane ; ca potential maxim aceste arme pot distruge chiar  intreaga planeta.

Pe de alta parte, aplicatiile pasnice ale tehnologiei undelor scalare este nebanuita, nefiind ca nici o alta tehnologie de pana acum. Folosirea ei ne-ar propulsa rapid intr-o epoca cu adevarat de aur. Pe langa faptul ca ar rezolva criza de energie pe planeta, aceste tehnologii ale undelor scalare isi gasesc aplicatie in medicina, avand un puternic efect curativ. Conform celor afirmate de Bearden, un cercetator, Antoine Priore, prin anii ‘60-‘70 a facut experimente pe animale cu niste aparate inventate de acesta, obtinand efecte uimitoare. In urma rezultatelor obtinute, el a afirmat ca aceste aparate bazate pe tehnologia undelor scalare pot vindeca orice forma de cancer... Acest lucru se datoreaza faptului ca aceste unde scalare au capacitatea de a determina celulele sa revina la starea lor initiala de dinainte de boala. Daca ar fi sa dam crezare acestor afirmatii, putem considera aceasta tehnologie a undelor scalare ca fiind o tehnologie a miracolului. Teoriile lui Bearden despre energia vacuumului sunt descrise in cartea sa Energy From the Vacuum.

Una din inventiile care pun in evidenta teoriile lui Bearden este celula de putere al lui Patterson Power Cell. Aceasta celula este alcatuita din mai multi electrozi de palladium; in momentul alimentarii cu doar 1,4 wati de energie, celula degaja energie termica intr-o cantitate foarte mare, depasind de sute de ori valoarea energiei de alimentare. Cercetatorii care au studiat aceasta inventie isi puneau problema nu daca functioneaza ci cum functioneaza; evidenta functionarii cu randament supraunitar nemaifiind pusa la indoiala...