Lumea in care traim se afla intr-o evolutie continua, iar ultimul secol a adus vietii moderne schimbari mai mari decat au facut-o milenii de progres gradual inaintea sa. Avansul tehnologic, medical, stiintific si de orice alta natura se face exploziv, in salturi, iar visele de astazi reprezinta realitatile de maine. Lucrarile de anticipatie si filmele science-fiction au inceput deja sa reprezinte parca un itinerariu in lumea zilelor noastre, trasand de multe ori parcursul real al lucrurilor. Data fiind aceasta situatie, nu este prea hazardat sa speram in concretizarea sugestiilor din prezentarea ce urmeaza.
In acest articol
10. Calatoria interstelara
Calatoriile interstelare reprezinta, de ceva vreme, un concept cu ai carui parametri am fost destul de bine familiarizati prin intermediul lecturilor si al filmelor science-fiction. Termenul sugereaza deplasarea prin galaxie a unui vehicul spatial pe distante uriase, cu viteza luminii. Aceasta forma de transport este mult mai dificila decat calatoria interplanetara mai ales din pricina distantelor mult superioare care trebuie parcurse prin spatiu. Posibilitatea stapanirii unei asemenea tehnologii le-ar permite oamenilor sa atinga alte lumi, noi orizonturi si chiar sa colonizeze spatii indepartate ale galaxiei.
Se poate infaptui acest lucru? Cercetatorii NASA sunt de parere ca da, in masura in care doua importante cuceriri stiintifice vor fi facute: inventarea unei metode de propulsie care sa faca posibila atingerea vitezei maxime posibile in Univers si un nou mijloc de producere a energiei la bordul navei, care sa ofere autonomie infinita acesteia si sa asigure functionarea permanenta a tuturor echipamentelor. Problema resurselor alimentare este mai putin discutata, intrucat nu se ia in calcul, momentan, o astfel de calatorie cu echipaj uman la bord.
9. Terraformarea
Terraformarea, sau “imitarea vietii terestre”, reprezinta procesul ipotetic de modificare deliberata a conditiilor atmosferice, climatice, topografice, ecologice si geologice ale unei planete, spre a o transforma intr-un spatiu locuibil, care sa imite cat mai fidel conditiile necesare vietii de pe Pamant. Aceasta inventie ar fi una cu adevarat necesara daca se va ajunge vreodata la colonizari interstelare.
Poate fi realizata aceasta inventie? In teorie, da; cu ajutorul ecosintezei. Aceasta reprezinta procesul introducerii de specii intr-un anumit spatiu pentru umplerea niselor unui mediu destabilizat, cu scopul de a creste viteza de regenerare ecologica. Transformarea ar incepe prin schimbarea unui spatiu limitat, avand ca tel final modificarea unui intreg corp astral in suprafata utilizabila. Marte este considerata de multi specialisi candidata favorita de aplicare a “terraformarii”. S-au desfasurat multe studii referitoare la posibilitatea incalzirii Planetei Rosii si a transformarii atmosferei sale si se crede ca exista deja capacitatea tehnologica pentru a pune in practica o astfel de initiativa, dar realitatea economica actuala sa interpune vehement. Luate in calcul pentru implementarea unor proiecte asemanatoare mai sunt Luna si Venus.
8. Liftul spatial
Un lift spatial este o structura tehnologica aflata deja in faza de proiect, care ar servi transportarii oricarui tip de materie de pe suprafata unui corp celest direct in spatiu. Metoda este privita ca o alternativa viabila a folosirii rachetelor cosmice. Conceptul vizeaza, in linii mari, posibilitatea de deplasare pe verticala a unei structuri de tip cabina, care s-ar ridica de pe suprafata Pamantului pana pe orbita geostationara, desupra careia s-ar afla fixat un corp de contraforta. Ideea unui lift spatial dateaza din 1895, cand inventia a fost propusa de un anume Konstantin Tsiolkovsky, cel care i-ar fi atribuit si numele de “turnul Tsiolkovsky”. Acest dispozitiv ar facilita construirea in spatiu a diverselor echipamente sau utilaje, lansarea de sateliti si calatoriile pe orbita.
Se poate realiza? Cu siguranta. Abordarea cea mai plauzibila in clipa de fata este folosirea unui cablu sau a unui cordon de compozitie speciala, pe post de pripon sau de canal de circulatie. Acesta s-ar inalta din zona ecuatoriala a Pamantului catre un punct din afara orbitei terestre, unde ar fi conectat la o contragreutate, menita sa tensioneze cablul spre exteriorul planetei. Pe masura ce Pamantul se roteste, inertia de la capatul priponului, prin forta gravitatiei, va mentine cablul intins. Atunci, vehiculele ar putea sa urce pe cablu si sa atinga orbita fara a folosi propulsia unei rachete, ceea ce ar reduce considerabil costurile unei “lansari in spatiu”.
7. Scutul energetic
In fictiune, scuturile de energie reprezinta un soi de ambalaj invizibil de forta, menit sa protejeze un anumit corp impotriva armelor sau a elementelor, respingandu-le sau absorbindu-le impactul. Campul este proiectat pe suprafata sau in spatiul din jurul unui obiect si functioneaza, de obicei, prin absorbirea sau reflectarea energiei unui atac. Expunerea indelungata la astfel de atacuri slabeste campul si, eventual, il distruge, facand zona protejata vulnerabila in fata atacurilor.
Se poate realiza? Este discutabil. Oamenii de stiinta iau in calcul posibilitatea, dar o serie de obstacole trebuie depasite inainte ca aceasta inventie sa intre macar in faza de concept. In principiu, totul se rezuma la proiectarea energiei intr-o forma solida iar, odata realizat acest lucru, nu ar mai ramane decat un pas pana la concetizarea tehnologiei. Totusi, costurile implicate sunt colosale, iar conceptul depaseste abilitatile tehnologice actuale. S-au facut unele eforturi de realizare a unor scuturi protectoare, in cazul navelor cosmice care patrund prin campul magnetic al Pamantului. S-a procedat la crearea unui nor de plasma incarcata pozitiv in jurul navei, care ar stopa particulele incarcate pozitiv ale Soarelui sa atinga structura de otel a navei, dar nu se cunoaste exact stadiul evolutiv al proiectului.
6. Panaceul sau leacul suprem
Panaceul, denumit astfel dupa zeita greaca a vindecarii, Panacea, este un leac ipotetic, menit sa vindece toate afectiunile si sa prelungeasca viata. A fost asociat de alchimisti cu elixirul vietii si cu piatra filosofala. Desi este un concept iluzoriu, stiinta medicala lucreaza deja de ceva vreme la descoperirea unei astfel de retete ideale. Se crede ca ar fi leacul comun pentru cancer, HIV, virusuri, imbatranire, orice afectiune si tulburare.
Se poate produce? Teoretic, da. Timp de milenii, ideea a reprezentat numai un vis indraznet, dar stiinta medicala a zilelor noastre avanseaza posibilitatea ca panaceul sa devina o realitate in viitorul nu foarte indepartat. Progresele pe care medicina le face in genetica si in intelegerea sistemului imunitar acrediteaza tot mai mult aceasta idee cu fiecare nou an. Avand in vedere ritmul accelerat de evolutie a medicinei, daca este fezabil, panaceul va fi cu siguranta descoperit in perioada de fiintare a generatiilor actuale.
5-Campul antigravitational
Campul antigravitational sau antigravitatia reprezinta caracteristica unui obiect sau a unui loc de a exista intr-o stare de independenta completa fata de forta gravitatiei, adica in imponderabilitate. Nu se refera la combaterea fortei gravitationale prin opunerea unei forte de o alta natura, asa cum se intampla, spre exemplu, in cazul balonului cu heliu. Antigravitatia presupune ca resorturile fundamentale ale fortei gravitationale sa fie ori anulate ori inaplicabile locului sau obiectului prin intermediul unei interventii tehnologice. Campul antigravitational este un concept adesea mentionat in science-fiction, in special in contextul propulsarii navelor cosmice. Conceptul a fost introdus pentru prima oara in lucrarea “Primul om din Luna”, a lui H.G. Wells, iar din acel moment a reprezentat unul dintre subiectele favorite ale tehnologiei imaginative. Aplicatiile practice ale antigravitatiei ar insemna atat costuri reduse de transport cat si manipulare gravitationala in spatiu.
Se poate realiza? Pe scurt, raspunsul este nu. Totusi, exista teorii care par sa indice existenta sau macar posibilitatea aparitiei campului antigravitational in realitate. Una dintre cele mai cunoscute dovezi este efectul Biefeld-Brown. Acest efect nu reprezinta, tehnic, antigravitatia, dar ii imita oarecum efectele. Fenomenul a fost descoperit in 1928 de catre profesorul Biefeld impreuna cu colaboratorul sau T.T.Brown. Ei au constatat ca o particula incarcata electric , aflata in mijlocul unui spatiu puternic electrizat, va produce un camp de respingere in jurul sau.
4. Membrele bionice
Bionica este un termen care sugereaza fuziunea metodelor si a conceptelor folosite in biologie si inginerie, doua unghiuri foarte diferite de percepere a lumii si a mediului. In medicina, bionica reprezinta inlocuirea sau sustinerea organelor sau a altor parti din corp cu ajutorul unor versiuni mecanice. Implanturile bionice difera de protezele simple, mimand foarte fidel functionarea unui organ sau chiar perfectionand-o. In tehnologie, bionica sugereaza dezvoltarea unor tehnologii specifice care mimeaza adaptarea biologica la mediu. Experimentele au dus la realizarea unui material ce imita textura si rezistenta pielii de delfin, precum si a unor dispozitive de tip sonar, ce functioneaza pe principiul ecolocatiei liliecilor.
Se poate realiza? Da. Aceasta tehnologie este in plina dezvoltare de cativa ani si inca din stadii incipiente a cunoscut multe aplicatii reale. Exemplele de bionica inginereasca includ aparatele Velcro si reflectoarele “Cat’s eye” (Ochi de pisica), iar cele de bionica medicala numara, intre altele, inimile artificiale si aparatele auditive.
3. Reteaua municipala Wi-Fi la nivel global
Wi-Fi –ul municipal este conceptul de transformare a unui intreg oras intr-o Zona de Acces Wireless, avand ca scop suprem transformarea accesului wireless la Internet intr-un serviciu de nivel global. Acest lucru se realizeaza in mod normal prin furnizarea unei latimi de banda de Internet pe calea undelor ( Wi-Fi ) in portiuni mari ale unei zone municipale, sau chiar in intreaga regiune, cu ajutorul unei retele de emisie de mare acoperire. Aceasta chestiune presupune folosirea a sute de routere pozitionate in spatii publice, indeosebi pe stalpi utilitari.
Putem avea asa ceva? Aceasta tehnologie chiar exista in prezent in unele orase ale lumii. Totusi, nu este intalnita suficient de des incat sa poate fi considerata o retea globala. In general, o firma privata lucreaza in stransa legatura cu autoritatile locale pentru a construi o asemenea retea si a face operationala. Finantarea se face in egala masura de parti. Odata operationala, accesarea serviciului poate fi gratuita, suportata prin publicitate, furnizata printr-o taxa lunara achitata de fiecare utilizator sau prin diferite alte mijloace.
2. Tunelul transatlantic
Un tunel transatlantic este un tunel ipotetic care ar traversa Oceanul Atlantic intre America de Nord si Europa si ar suporta tranzitarea persoanelor sau a marfurilor cu ajutorul unui anumit mijloc de transport, la viteze uriase. Se vehiculeaza ca alegerea cea mai potrivita ar fi trenul magnetic, de tip maglev, si se sugereaza atingerea unor viteze colosale, de pana la 8.000 de kilometri pe ora. Implicatiile presupuse de un asemenea tunel sunt uriase, deoarece el ar comporta utilizarea unor tehnologii extrem de avansate si ar insemna parcurgerea distantei dintre Londa si New York in mai putin de o ora, adica in doar o fractiune din timpul si din costurile necesare in prezent.
Este un proiect realizabil? Planurile pentru un asemenea tunel nu au progresat din faza conceptuala si nimeni nu urmareste in mod activ un asemenea proiect. Principalele bariere care se interpun in calea construirii unui astfel de tunel sunt costurile – aproximativ 12.000 de miliarde de dolari si limitarea cunoasterii actuale a fizicii materialelor. Un tunel transatlantic ar fi de 215 ori mai lung decat cel mai lung tunel din lume si probabil ar costa de 3.000 de ori mai mult.
1. Colonizarea oceanelor
Colonizarea oceanelor reprezinta stabilirea permanenta a oamenilor in oceane. Asemenea concentrari umane ar putea pluti la suprafata apei, ancorate in solul oceanic, ar putea exista intr-o pozitie intermediara in apa, sau chiar pe solul oceanic. Avantajele colonizarii oceanice includ largirea suprafetei locuibile a Terrei si extind accesul la resursele naturale. Multe lectii invatate din colonizarea oceanelor s-ar dovedi, de asemenea, aplicabile colonizarilor spatiale. Oceanul este, cu siguranta, mai usor de colonizat decat spatiul si, de aceea, este primul pe lista, reprezentand o baza solida pentru abordarea celui de-al doilea.
Ne vom aventura intr-o astfel de cucerire? Da, dar trebuie luate in consideratie realitatile economice. Pentru a deveni autonoma, colonia trebuie sa aiba un randament de productie foarte bine raportat la intretinerea vietii in ocean. In timp ce ar salva costurile dobandirii de pamant, construirea unei structuri plutitoare, care sa supravietuiasca in apele oceanului, ar avea propriile costuri. Una dintre cele mai realistice posibilitati in ce priveste autonomia unei platforme oceanice ar fi producerea electricitatii prin tehnologie hidroenergetica.
